PE 11 DECEMBRIE CELEBRAM ZIUA INTERNATIONALA A MUNTILOR
Invitatie la Muzeul National al Hartilor si Cartilor vechi din Bucuresti
In 2003, Adunarea Generala a ONU a proclamat, prin Rezolutia 57/245, ziua de 11 decembrie drept Ziua Internationala a Muntilor. In anul anterior, la initiativa ONU fusesera create comitete nationale si aliante dedicate valorificarii si protectiei zonelor montane. Se recunostea astfel necesitatea de a gestiona responsabil ecosistemele sensibile ale muntilor.
Simbolul zilei internationale a muntilor este format din trei triunghiuri echilaterale, ce reprezinta muntii. in primul triunghi este un romb de culoare albastra (reprezentând gheata si zapada din vârful muntilor), in al doilea triunghi este un cerc portocaliu (reprezentând resursele care pot fi extrase din aceste forme de relief), iar in al treilea triunghi este un alt triunghi de culoare verde (reprezentând vegetatia) (1).
Rezolutia ONU subliniaza importanta muntilor ca sursa de apa dulce, energie si hrana, ce poate vor deveni insuficiente in urmatoarele decenii. Zonele muntoase sunt vulnerabile la schimbari climatice si defrisari. Acest lucru este important deoarece regiunile muntoase reprezinta 26% din suprafata Pamântului.
In fiecare an, Ziua Internationala a Muntilor beneficiaza de o tema dedicata, cea din 2017 fiind: “Muntii sub presiune: schimbari climatice, foamete, migratie”. Pe masura ce populatia din zone montane sufera de pe urma modificarilor climatice si de mediu, aceasta se indreapta spre orasele din apropiere.
Oamenii au reprezentat muntii pe harta inca din cele mai vechi timpuri. Prima harta cunoscuta a boltei ceresti (cu stelele Vega, Deneb si Altair), a fost descoperita in pesterile de la Lascaux, Franta si dateaza din anul 14500 i.Hr. Prima harta pe care sunt reprezentati munti, dealuri si râuri a fost descoperita la Pavlov, Cehia si dateaza din anul 25000 i.Hr.
Pentru o reprezentare la scara insa a fost nevoie sa treaca multe milenii, pâna când oamenii au inventat instrumente cu care sa masoare unghiurile dintre diferite obiecte. Datorita trigonometriei, masurarea unghiurilor si distantelor cu astfel de instrumente, oricât de rudimentare ne-ar parea astazi in era satelitilor artificiali, a facut posibila reprezentarea reliefului pe harti la scara.
Primul instrument de navigatie si de cartografie cunoscut inca din Antichitate este astrolabul, creat de Hiparch in perioada 190-120 i.Hr. Acesta consta intr-un disc gradat, cu ajutorul caruia se masurau unghiurile pe care stelele le faceau in deplasarea lor. In secolul al X-lea, astronomul arab Abd al-Rahman b. Umar al-Sufi scrie un tratat cuprinzator despre astrolab, aflat in utilizare curenta in acea perioada.
In 1699 Isaac Newton a inventat cuadrantul, un sector de cerc cu care se masura unghiul vertical format de stele cu orizontul. Amiralul John Campbell a inventat mai târziu sextantul pe aceeasi baza, in tentativa sa de a masura unghiul format de Luna cu alte corpuri ceresti, ocazie cu care a observant ca un sector de cerc de 900 nu este suficient, fiind nevoit sa il extinda la 1200. John Bird construieste primul astfel de sextant in 1757.
Pe suprafata terestra, unghiurile orizontale au fost masurate cu grafometrul- un fel de de raportor dotat cu o alidada, instrument consacrat de Philiph Danfrie in 1597 sau cu teodolitul, capabil sa masoare cu precizie unghiuri verticale si orizontale, descris de Joshua Habermel in 1576. Teodolitul mai este si astazi utilizat, in versiuni modernizate.
Astfel, fiecare harta a fost realizata prin eforturile celor care au inventat astfel de instrumente si ale exploratorilor curajosi din toate timpurile. Principiile triangulatiei sunt si astazi folosite in navigatie si explorari iar in unele zone unde semnalul satelitilor nu ajunge, instrumentele clasice sunt cât se poate de utile. Fiecare nava de coaziera are si astazi un sextant optic la bord, pentru cazurile nefericite când mânia marilor ii lipseste pe navigatori de sofisticatele aparate electronice ce functioneaza toate din pacate, cu baterii.
Muzeul National al Hartilor si Cartilor Vechi din Bucuresti (Str. Londra nr 39) va prilejuieste o incitanta intâlnire cu vechile harti ale Europei si ale lumii. inainte de a-i pasi pragul, acordati-va cadoul de a citi câte ceva despre proiectiile cartografice, despre marii geografi ai lumii. Apoi bucurati-va atât de frumusestea inegalabila a exponatelor de la Muzeul National al Hartilor si Cartilor Vechi, dar si de incredibila acuratete si finete a detaliilor acestora. O harta inseamna o suta de calatorii!
Bibliografie:
