Cum am masurat umiditatea si temperatura, presiunea si lumina in padurea mea

Tara lui Andrei

Mai intai am facut cunostinta cu senzorii industriali – galbeni si simpatici, cat un telefon mobil, cu baterii si cu husele lor. Unul masura cu o elice viteza vantului, celalalt masura cat e de puternica lumina. Pareau foarte misteriosi in spatele ecranelor si cutiilor.

Dar am inteles cat e de simplu cand prietenii de la ADEMED ne-au prezentat senzorii facuti cu ajutorul unui « creier » mic, dar eficient : Atmega328 (asa i-a spus producatorul sau, e un nume, nu trebuie sa ne sperie asa cum nici numele nostru nu ne sperie) – pus pe o placuta de dezvoltare Arduino nano. Acest creieras primeste informatii de la un senzor de temperatura si umiditate – DHT22 si de la unul de presiune atmosferica- BMP280GY. Da, tot niste nume !

Prietenii de la ADEMED ne-au invatat ca mai intai inginerul face un concept, adica o idee, un desen, ceva care sa organizeze ce este de facut. Dupa un concept, urmeaza un prototip. Acesta este cat se poate de extins si are multe etichete pe fire si pe toate partile sale, sa ne ajute sa ne gandim ce merge si ce ar mai trebui schimbat. La final, producem in serie. Mica, atat cat e nevoie. Dar senzorii nostri merg cu un acumulator LiIon 18650, a carui tensiune am ridicat-o de la 3,7 V la 5V, tensiunea cu care functioneaza Arduino nano si senzorul DHT22. Pentru BMP280GY am pus un translator de nivel (e o piesa mica de tot) care a coborat 5V la 3,3V, tensiunea cu care functioneaza acesta. Valorile le citim pe un LCD 1602.

Prietenii de la ADEMED au distribuit placutele de prototipare, adica niste bucati de plastic cu orificii ce comunica cu firele metalice din interior. Am infipt jumperii si LED-urile, am vazut cate picioruse are un ARDUINO nano. Acum putem doar sa prindem firele, mai tarziu le vom lipi cu aliaje de cositor. Prietenii de la ADEMED ne-au aratat instrumentele si cum se face, dar deocamdata ramanem la placutele de prototipare.

Am pus senzorii langa arbori si am masurat. Am vazut ca in unele locuri aerul este mai uscat, acolo unde si solul e uscat. Temperatura era mai mica sub coroana iar umiditatea e mai mare, ceea ce confirma faptul ca avem nevoie de o anumita densitate a coronamentului si a arborilor pentru a asigura cresterea plantelor in mod echilibrat, incepand chiar de la liziera. Aceasta variatie e necesara pentru a avea si plante caroara le place mai multa lumina si uscaciune, si plante carora le place mai putina lumina si umiditate. Presiunea atmosferica difera cu vremea dar si cu altitudinea, lucru bine de stiut cand avem pante sau paduri pe versanti. Nu putem sti insa si nu putem sa ingrijim padurea noastra daca nu masuram astfel de marimi fizice.


Stiinta inseamna numere si masuratori iar daca vrei sa ai grija de liziera padurii tale, construieste-ti senzorii cu piesele pe care ti le-am indicam ! Sau cu altele, care vrei. Apoi mergi cu ei pe langa padure, masoara si observa plantele si solul.

Licenta:

Attribution-NoDerivs
CC BY-ND

Este permisa redistribuirea articolului, comerciala si necomerciala, cu conditia de a fi preluat neschimbat si in totalitate, intre ghilimele, cu citarea sursei, anume in forma urmatoare: ADEMED ong – www.ademed.eu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support