In Romania traiesc doua feluri de amfibieni: amfibienii cu coada (salamandra si tritonii) si amfibieni fara coada la maturitate (broastele). Broscuta Bombina variegata este o specie de amfibieni fara coada (din ordinul Anura), specifica zonelor de deal si de munte. Ea este una dintre cele 2 specii de Bombinatoridae de la noi din tara, cealalta specie fiind tipica pentru mlastinile si baltile din zonele de campie si dealuri joase (Bombina bombina – buhaiul de balta cu burta rosie). Cele doua specii de Bombina hibrideaza acolo unde se intalnesc – in zona dealurilor joase.
De dimensiuni mici (pana la 5 cm), cu corpul indesat, izvorasul cu burta galbena trece neobservat de obicei, datorita camuflajului de pe spate: are culoarea malului argilos / nisipos pe care sta – cenusiu pana la masliniu, cu pete negre. in schimb, daca este luata in maini isi ridica barbia si membrele din fata, pentru a-si descoperi modelul frumos de galben cu negru si uneori cu pete albe de pe burta, ceea ce se traduce prin: ”Agresorule, nu ma manca, pentru ca sunt toxica !” intr-adevar, glandele sau ”negii” de pe spate contin substante foarte toxice. Culoarea galbena predomina, iar varfurile degetelor sunt galbene. Pielea este aspra si cu negi mari dispusi neregulat, care au un fel de spin cornos in varf, care da aceasta asprime. Capul este mai mult lat, decat lung, cu botul rotunjit. Pupilele sunt in forma de inima. Petele negre de pe partea ventrala (burta) formeaza un model unic, individual, cum este la noi la oameni amprenta. Larvele au aproximativ 1 cm, iar coada are aceeasi dimensiune cu corpul. Coloritul este de un cenusiu inchis, mai inchis decat adultii.
Bombina variegata este activa atat ziua, cat si noaptea, in ochiuri de apa si balti de diferite dimensiuni, de la nivelul dealurilor joase (150 m) pana la golul alpin (2000 m). Vara, cand multe dintre baltile temporare seaca, se retrage pe albiile raurilor si paraurilor permanente. Poate folosi orice ochi de apa, chiar si urma unei copite de vaca, ce s-a umplut cu apa. Este sociabila, indivizi de diferite varste putand convietui in acelasi ochi de apa. Masculii se deosebesc de femele prin niste structuri negre si ceva mai umflate pe partea interioara a membrelor anterioare, ce se numesc calozitati nuptiale si au rol in reproducere. Se reproduce de mai multe ori in timpul verii, avand o strategie aparte: depune putine oua in fiecare ochi de apa pe care il intalneste, astfel incat sa creasca la maximum sansele de supravietuire a speciei. Ouale sunt depuse izolat sau in mici aglomerari, pe fundul apei, fara a fi lipite unele de altele. Se deplaseaza bine pe uscat si poate coloniza repede baltile noi (formate de exemplu in fagase de drum), efectuand si mici migratii de cateva sute de metri.
In situl Cheile Doftanei Bombina variegata profita din plin de alunecarile de teren, care au o anumita umezeala si o deranjare a curgerii subterane a apei, datorita dispunerii haotice a portiunilor de argila. Astfel, baltile formate in corpul alunecarilor de teren si micile paraie care curg pe la marginea lor le asigura izvorasilor cu burta galbena habitatul optim pentru reproducere si hranire. De asemenea, paraie precum Valea Lupei, Valea Rea, Valea Grecilor, Valea Secariei, Valea Paltinoasei, Valea Vladisor, chiar si raul Doftana, le asigura izvorasilor habitatul necesar in perioada calda. in padurile de fag de pe culmile Nemernicu, Craita, Secaria si Seciuri exista multe izvoare limnocrene (izvoare care baltesc la iesirea din pamant), unde se adapa mamiferele mari (ursul, mistretul), dar unde traiesc si izvorasii, impreuna cu salamadrele si uneori si cu unele specii de tritoni. Baltile temporare care se formeaza in fagasele de pe drumurile de pamant si de exploatare forestiera devin adesea habitate folosite de izvorasi. Micile izvoare captate de ciobani si amenajate cu piatra si cu capac de tabla nu scapa nici ele de colonizarea de catre izvorasi, fara ca apa sa aiba de suferit de pe urma toxicitatii lor. Din punct de vedere al populatiilor din sit, izvorasii stau bine si au o distributie larga, insa sunt amenintate de sporturile cu motor (in special Enduro, ATV si 4×4), care folosesc baltile pentru mocirlire si adrenalina. De asemenea, deseurile de diferite feluri le afecteaza mecanic (actioneaza ca niste capcane, mai ales pentru larve) sau chimic (prin poluarea apei). Pe una dintre alunecarile de teren din sit are loc incendierea stufului in mod ilegal, ceea ce poate duce la carbonizarea izvorasilor si a altor elemente de fauna, inclusiv specii ocrotite.
