Vidra este un mamifer semi-acvatic, agil si rapid, din familia mustelidelor (dihori, nevastuici, jderi, samuri) al carui habitat este determinat de existenta lacurilor sau raurilor, de spatii pentru adapost (vegetatie, stancarii) si de disponibilitatea hranei (pestele). Numele stiintific, Lutra, are origini foarte vechi, insemnand lup de apa iar numele de vidra provine din limbile slave.
in general vidrele nu formeaza populatii compacte, nefiind un animal social, ci solitar. Astfel, in lungul tarmului lacurilor se poate gasi un singur exemplar pe o distanta de 2-3 km, iar in lungul raurilor, un singur exemplar pe un sector de 5 km. Adesea, teritoriile indivizilor se pot suprapun, chiar daca masculii manifesta comportament teritorial. Masculii au teritorii mai vaste decat femelele. Viziuna si-o amenajeaza in maluri, in diverse cavitati formate intre radacini, gramezi de pietre sau lemne sau efectiv sapata in solul moale de pe marginea apelor. Activitatea vidrei este predominant nocturna, fiind influentata de activitatea prazii. Sunt active pe toata perioada anului.
Principala hrana a vidrei este pestele, in proportie de pana la 80%, urmand specii de amfibieni, reptile (serpi de apa), pasari, mamifere acvatice, insecte acvatice si alte nevertebrate. Vidrele ating maturitatea sexuala in jur de 2 ani. imperecherea are loc la sfarsitul ierni sau primavara devreme si pot avea intre 1 si 5 pui. Speranta de viata este in jur de 17 ani.
In zona sitului Cheile Doftanei vidra este prezenta la marginea si in afara limitelor acestuia, utilizand malurile lacului Paltinu.
Amenintari:
Cea mai mare amenintare la adresa vidrei este poluarea apei (compusi organoclorurati, detergenti, apa de canalizare insuficient tratata, pesticide etc.). Vidra este afectata si de modificarea malurilor prin lucrari de amenajare si taierea vegetatiei de mal.
Link-uri externe:
