Denumit popular salamazdra sau triton cu creasta, Triturus cristatus este un amfibian cu coada din familia Salamandridae. Al doilea triton ca marime din Romania (dupa tritonul dobrogean), tritonul cu creasta atinge lungimi de pana la 16 cm, femelele fiind ceva mai mari decat masculii. Contrar numelui, femelele nu au creasta, ci aceasta este un atribut strict al masculilor. Spre deosebire de tritonul comun, tritonul cu creasta are creasta intrerupta in zona cloacei. Corpul este oval in sectiune, iar capul relativ lat, aplatizat, cu botul rotunjit. Coada este la fel de lunga cat corpul sau usor mai scurta. Ventral (pe burta) capul este separat de corp printr-o cuta a pielii, denumita cuta gulara. Pielea este rugoasa atat pe spate, cat si pe burta. Pe spate, tritonul cu creasta are culori cu ajutorul carora se confunda cu mediul in care traieste: maroniu spre brun inchis, oliv sau chiar negru, cu unele pete verzui sau negre, uneori foarte bine conturate. Pe partile laterale prezinta pete albe, ca niste marmoratii de la cap pana spre cloaca. Ventral prezinta frumoase nuante de galben, uneori portocaliu, cu un model unic individual de puncte negre. Pe laturile cozii prezinta o dunga alba lunga, semanand in repaus cu o frunza de salcie. Femelele prezinta pe partea ventrala a cozii o dunga galbena. O alta diferenta intre masculi si femele este ca la masculi cloaca este umflata si neagra, iar la femele cloaca nu este umflata si este galbena. Larvele au branhii externe si au creasta continua incepand din dreptul membrelor anterioare. La capatul cozii au de obicei un firisor, denumit filament caudal. Prezinta pete negre pe creasta si pe coada. Membrele sunt lungi si foarte subtiri. Au colorit variabil de la maro-inchis la cenusiu deschis.
Tritonul cu creasta are 2 perioade de-a lungul unui an: perioada acvatice (martie – iunie) si perioada terestra (iulie – februarie). Hiberneaza din octombrie pana in martie pe sub pietre, busteni, frunzar, crapaturi ale pamantului. in perioada acvatica se reproduce, depunand spre o suta de oua, intr-un mod foarte interesant: femela lipeste fiecare ou de o frunza a unei plante acvatice, pe care apoi o indoaie, ca sa fereasca oul de raze ultraviolete si de pradatori. Parada nuptiala este foarte interesanta la tritoni: masculul isi flutura coada ca sa o atraga pe femela si danseaza in jurul ei ca sa o atraga. Tritonul cu creasta are nevoie de balti permanente cu o vegetatie bogata, dezvoltata, dar nu suporta lacurile unde sunt pesti pradatori. in perioada terestra traieste in apropierea apelor. in Romania specia traieste din zona de campie pana spre zona montana (1000 m).
In situl Cheile Doftanei tritonul cu creasta profita din plin de baltile permanente si temporare formate in corpul alunecarilor de teren, in special in portiunile din bazinul paraului Maluroasa si din zona islazului cu nuci din nordul satului Brebu Manastirei – portiune care se extinde spre sud pe celalalt versant al Lupei (cu livezi) pana la saramura. Tritonul cu creasta mai este prezent si in unele balti din padure, care au caracter permanent sau care se formeaza an de an in perioada acvatica a speciei. Principalele presiuni la adresa tritonului cu creasta sunt deseurile, care pot actiona ca veritabile capcane (de exemplu doze de bere, in care larvele intra dar nu mai reusesc sa iasa), sau diverse materiale si substante care polueaza apa. Modificarile climei pot afecta specia, daca acestea conduc la scaderea perioadei acvatice (secarea baltilor).
