Elementul definitoriu în caracterul portului popular din Dobrogea îl constituie croiul și ornamentica, unitare în această bine conturată regiune etnografică. Prima formă consemnată de costum tradițional datează de la finalul sec. al XIX-lea și o considerăm cea mai arhaică formă alcătuită din cămașă dreaptă, cu două pestelci; iar la bărbați cămașă dreaptă si pantaloni din pânză.
Costumul tradițional femeiesc din Sudul Dobrogei se încadrează în tipologia costumului cu două catrințe , formă ce aparține Câmpiei Dunărene, o filieră mai restrânsă leagă costumul acesta de zonele etnografice învecinate: Ilfov, Ialomița și Brăila, înrudite prin elemente morfologice comune. Din elementele comune ce leagă costumul dobrogean de întreaga zonă tangentă amintim: cămașa dreaptă de tip poncho cu pânză învărgată sau pânză cu chenare, țesută în două ițe cu urzeala din bumbac și borangic și băteala din bumbac sau din borangic, croiala cămășii dintr-o bucată, cu clini laterali. Specificitatea zonală este dată de prezența la mâneci, poale și pe dinainți ai bibilurilor si a dantelelor realizate cu acul.
Urmatoarele costume au fost realizate in cadrul proiectului “La intalnire cu Dobrogea Veche”.
Costum de fată necasătorită, ¼ sec. al XX-lea- capul descoperit marcă a statutului său marital Costumul este alcătuit din cămașă dreaptă, realizată din pânză de casă de bumbac, țesută în două ițe cu o broderie bogată realizată cu bumbac albastru, motive fitomorfe. Pereche de șorțuri specifice zonei, țesute din lână, în două ițe, ornamentate prin alesătură cu mâna, motive geometrice bogate.
Completat peste fustă cu un sort de față, Costum de femeie căsătorită, ¼ sec. al XX-lea – capul acoperit cu fes și maramă, marcă a statutului său marital Costumul este alcătuit din cămașă dreaptă, realizată din pânză de casă de bumbac, țesută în două ițe cu o broderie pe piept cu motive fitomorfe. Fusta țesută în 4 ițe cu motive geometrice, urzeala de bumbac și băteala din lână. În partea din față, sorț ales cu mâna. Pe cap fes din fetru cu cochilii de ghioace și maramă de borangic, țesută în două ițe cu decorul realizat în ciur
Costum de femeie căsătorită, ¼ sec. al XX-lea – capul acoperit cu colț din marchizet Costumul este alcătuit din cămașă dreaptă, realizată din pânză de casă de bumbac, țesută în două ițe cu o broderie bogată cu motive fitomorfe cusute cu bumbac albastru. Fusta țesută în 4 ițe cu motive geometrice, urzeala de bumbac și băteala din lână. În partea din față, sorț țesut din același material cu fusta . Pe cap colț din marchizet garnisit cu dantelă de bumbac realizată cu acul
Costum bărbătesc, ¼ sec. al XX-lea Cămașă dreaptă, realizată din pânză de casă din bumbac, țesută în război, ornamentată în tehnica șabacelor, decorul geometric. Pantaloni din pânză învărgată, cu o dantelă realizată cu acul în partea inferioară Brâu țesut în 4 ițe din lână, in denumirea zonală – cu oachiurele Fes din fetru cu canafi din lână
Costum bărbătesc, ¼ sec. al XX-lea Cămașă dreaptă, realizată din pânză de casă din bumbac, țesută în război, ornamentată în tehnica cusăturii la fir, decorul geometric. Pantaloni din pânză învărgată, cu o dantelă realizată cu acul în partea inferioară Brâu țesut în 4 ițe din lână, in denumirea zonală – cu oachiurele Vesta din postav ornamentată cu fireturi și brandenburguri
