Săpunul conține 2 ingrediente de bază: grăsime și leșie. Tradițional, grăsimea provine din untura de porc. Leșia este o soluție alcalină, istoric derivată din cenușă. Cenușa cocenilor de porumb, bogată în potasiu, era preferată. O dată cu industrializarea, ca bază se folosește soluția de sodă caustică ( hidroxid de sodiu). Săpunul românesc era aromatizat cu pelin( artemisia absinthium) sau cu alte plante aromatice găsite în flora spontană. Gătirea are la bază o reacție de saponificare.
În general, săpunul se prepara după tăierea porcului, din slănina și resturile rămase se puteau obține până la 20 kg de săpun. Din slănină se obține untură. Aceasta se topește într-un ceaun mare, împreună cu o cantitate arbitrară de apă. În acest pas se amestecă riguros pentru a emulsifia grăsimea.
Leșia trebuie să fie concentrată. Astfel, au apărut două teste pentru a confirma viabilitatea în săpunărit:
Proba penei Dacă o pană de gâscă sau găină îmbibată în leșie începe să se dizolve, înseamnă că este la tăria ideală
Proba oului Dacă un ou sau un cartof plutește puțin sub jumătatea adâncimii vasului cu leșia de probă, atunci ea poate fi scoasă din butoi.
Dacă oul nu plutește, leșia se fierbe pentru a se concentra.
Dacă oul iese la suprafață, se diluează amestecul cu apă de ploaie.
La gătirea unei tranșe mari de săpun, se petrecea o zi întreagă pentru gătire. Săpunul se prepară la foc mic, în amestecare continuă. Peste grăsimea topită se toarnă treptat leșia, ulterior se păzește săpunul pentru a nu “da afară”. În timpul gătirii, amestecul poate să își marească de pană la 3 ori volumul. Astfel, trebuie păzit. De fiecare dată când se va umfla, se va turna apă. Acest fenomen este cauzat de supraîncălzirea și deshidratarea amestecului
Astfel gătit, săpunul se lasă să se “așeze”. Dimineața următoare este scos din ceaun și spălat cu apă din abundență. În această fază, săpunul încă arde. Are un pH de 12-13 ( apropiat de leșie), întrucât se va porționa în forme și va rămâne la macerat. Avantajul săpunului din untură este că are un timp de macerare scurt. Comparativ cu săpunul din ulei de măsline, care se macerează în 6 luni, săpunul din untură este gata de folosit la o săptămână de gătire.
Macerarea constă în perfectarea reacției de saponificare, în care leșia se neutralizează complet. Astfel, săpunul devine adecvat pentru spălare. Timpul de macerare depinde de grăsimea folosită. Săpunul de untura de porc se macerează într-o săptămână. După macerare, se poate păstra pe termen nedefinit. Gospodarii îl păstrau în podul casei sau în beci până la câteva decenii. Cu timpul, săpunul se deshidratează și devine mai ferm.
Întregul proces de fabricare al săpunului are la bază reacția de saponificare:Trigliceridele( grăsimea) împreună cu hiroxizii de sodiu și potasiu( leșia) formează, prin încălzire, o sare a acizilor grași( din trigliceride) și glicerină. Aceste săruri ale acizilor grași constituie chiar săpunul. În molecula nou formată, catena acidului gras constituie elementul hidrofob( așa numitul miceliu), în timp ce grupa carboxilat a săpunului (-COO⁻ Na⁺ sau K⁺) reprezintă partea hidrofila, care atrage moleculele de apă. Această dualitate hidrofob-hidrofilă este ceea ce conferă săpunului proprietatea de a emulsiona grăsimile și murdăria, permițându-le să fie suspendate în apă și apoi îndepărtate. Glicerina este o substanță hidratantă și cu rol protector, în produsul industrial ea este înlăturată. Acizii grași din untura de porc sunt mai compatibili cu pielea și oferă un efect emolient mai profund
Ingredientele săpunului
În esență, săpunul tradițional se bazează pe untură și leșie. Plantele găsite în flora spontană aveau rol de aromatizant. Click pe ingrediente pentru detalii!
leșia
Soluție apoasă alcalină, bogată în hidroxizi de potasiu și sodiu. Obținută prin spălarea cu apă a cenușii proaspăt scoase din vatră, de obicei provenită din arderea cocenilor de porumb. Fabricarea leșiei era o îndeletnicire minuțioasă. În urma industrializării, a fost înlocuită cu o soluție de sodă caustică concentrată. Aceasta este chimic similară cu leșia tradițională, totuși este lipsită de culoarea galbenă. Leșia se folosea pentru săpunărit, în vopsitul vegetal dar și în curățarea dușumelelor și a murdăriei persistente.
Pelin ( artemisia absinthum)
Planta aromatică și medicinală, cu miros amar-înțepător, folosită tradițional ca aromatizant în săpunurile românești. Uleiurile volatile și compușii amari oferă proprietăți antiseptice și tonice, utile pentru pielea iritată. Era considerată o buruiană și se găsea în flora spontană. Oferă o nuanță gălbuie săpunului.
salvie
Salvie (Salvia officinalis)
Planta aromatică și medicinală, folosită tradițional în săpunurile românești pentru aroma sa plăcută și proprietățile antiseptice. Extractele sale conferă săpunului efecte calmante și protectoare pentru pielea sensibilă.
Mod tradițional de folosire: Frunzele de salvie erau culese, spălate și adăugate proaspete sau uscate în timpul fierberii săpunului, îmbogățindu-l cu aromă și substanțe benefice pielii
Sare
În săpunul tradițional, sarea are rolul de a întări textura și de a regla consistența. Se adaugă în timpul gătirii pentru a îmbunătăți închegarea săpunului și a îmbunătăți retenția apei în săpun
Untură de porc
Folosită tradițional ca bază grasă în săpunurile românești. Untura stă la baza săpunului, alături de leșie. În general era obținută, prin topire, din slănina de porc și din diverse resturi gospodărești.
Producția accidentală a săpunului, de unde poate origina și numele de sapo provine de la o legendă datată la 3000 î.e.n. . Conform acesteia, pe muntele Sapo, în preajma romei, grăsimea provenită de la arderea sacrificiilor animale se amesteca cu cenușa din altar. Astfel s-ar fi produs primul amestec de săpun, folosit la spălarea hainelor și a trupului. Celții produceau săpun din cenușă vegetală și grăsime animală. Purta denumirea de saipo. În perioada romanică, acesta era produs din seu de oaie și cenușă de lemn. [2]
Importanța săpunului a variat de-a lungul timpului, în pas cu perspectiva civilizațiilor asupra îngrijirii personale. În civilizațiile antice, era de mare preț. Se folosie . În Sumeria și Mesopotamia, s-a întrebuințat timpuriu săpunul medical. Combinat cu alți compuși terapeutici: fie se prepara un unguent cu diverse puteri tămăduitoare, fie era întrebuințat premergător aplicării unui tratament pentru diverse afecțiuni ale pielii. Primele rețete de unguenți pe bază de sulf, folosiți și în prezent, provin din această perioadă[3]
În Europa, utilizarea sa a întâlnit un declin după sec. V e.n. – o dată cu căderea imperiului Roman. Lipsa igienei a contribuit la răspândirea ciumei în evul mediu. [4]
Este rezonabil să speculăm că în această perioadă tehnica și beneficiile săpunului au fost adoptate de civilizația care trăia în spațiul Românesc. Zona dobrogei era în strânsă legătură comercială cu civilizația Elenă prin coloniile portuare de pe coasta mării negre. Cu atat mai mult, zona Albeștiului ar fi fost mai predispusă să adopte utilizarea săpunului prin prezența fortăreței Elene.
Mai târziu, în Europa apuseană, săpunul a ajuns la rang de artă. Marsilia a devenit primul centru de fabricare al săpunului, urmat de Genoa și Veneția.[2] Aici producția s-a diversificat, fiind adăugate o serie de plante aromatice și tehnici care au dus la apariția timpurie a șamponului. [4] În Anglia, în sec XIII e.n. a început producția de săpun, în preajma Bristol. Defrișăririle intensive au dus la taxarea puternică a săpunului, care a devenit un produs de lux, până la abolirea taxei în sec XIX e.n.. În restul Europei, producția s-a limitat la scală mică, centrată pe fabricarea prin fierberea cenușii alături de resturi animale bogate în grăsime până la evaporarea apei [2], [4]
Un pas important după revoluția industrială este înființarea fabricii Procter&Gamble la 1837 – cu produsul Ivory[5]. Începând cu anii 1880, odată cu dezvoltarea publicității moderne, săpunul a fost promovat tot mai insistent ca simbol al civilizației, în special prin campaniile conduse de Thomas J. Barratt pentru Pears’ Soap. Campanii care lega curățenia corporală nu doar de modernitate, ci și de ideologia colonială a ,,civilizării’’ celorlalți [6]
În România, tradiția igienei moderne s-a manifestat încă din 1886, odată cu înființarea fabricii ‘Apollo’ de către Lipa Braunstein, la Galați, care dădea naștere renumitului săpun ‘Cheia’. Un produs inițial burghez, folosit de elite în perioada interbelică, Cheia era apreciat și de ofițerii germani pentru calitatea asemeni săpunurilor franțuzești. În timpul războiului, extensiile sale precum “Străjerul” erau folosite pe front pentru igienă și bărbierit.
Naționalizarea din 1948 a transformat fabrica într-un gigant industrial, iar prin retehnologizarea din 1975, marca ajunge în fiecare locuință românească, deși calitatea scade, iar parfumul dispare, generând glume tipice: «Vrei să cucerești femeia? Folosește săpunul Cheia!» După 1989, a urmat falimentul și demolarea. În 2010–2012, Alin Laslo relansează Cheia ca un brand artizanal și de tradiție
[1] J. W. Fluhr, R. Darlenski, and C. Surber, ‘Glycerol and the skin: holistic approach to its origin and functions.’, Br J Dermatol, vol. 159, no. 1, pp. 23–34, Jul. 2008, doi: 10.1111/j.1365-2133.2008.08643.x.
[2] H. Behari Routh, M. Kazal, R. Bhowmik, M. Lawrence, C. Parish, and J. A. Witkowski, ‘Soaps: From the Phoenicians to the 20th Centu y-A Historical Review’.
[3] K. L. Konkol and S. C. Rasmussen, ‘An ancient cleanser: Soap production and use in antiquity’, in ACS Symposium Series, vol. 1211, American Chemical Society, 2015, pp. 245–266. doi: 10.1021/bk-2015-1211.ch009.
[4] V. Sakkaravarthi, ‘History of soap’, Cosmoderma, vol. 2, p. 133, Dec. 2022, doi: 10.25259/CSDM_152_2022.
[5] C. Fic, ‘Marketing Ivory Soap to Tourists: How Procter & Gamble Branded the Packing Ritual’, The Journal of American Culture, vol. 41, no. 2, pp. 121–138, Jun. 2018, doi: 10.1111/jacc.12868.
[6] ‘CLEANLINESS AND CULTURE’.
[7] H. Zahran, ‘From Fat to Foam: The Fascinating World of Soap Chemistry and Technology’, Egypt J Chem, vol. 0, no. 0, pp. 0–0, Dec. 2023, doi: 10.21608/ejchem.2023.195358.7627.
[8] K. Gurav, P. Dalave, and D. Kattikar, ‘A review on formulation of herbal soap’, International Journal of Pharmaceutical research and Applications, vol. 9, no. 1, p. 1584, doi: 10.35629/7781-090115841592.
[9] Săpunul Cheia – „Istoria noastră,” sapunulcheia.ro, 2024. [Online]. Disponibil: https://www.sapunulcheia.ro/info/istoria-noastra. [Accesat: 12-aug-2025].
[10] Imperial Transilvania – „Săpunul Cheia, o tradiție de peste 100 de ani în fabricarea săpunului natural,” imperialtransilvania.com, 28-ian-2024. [Online]. Disponibil: https://www.imperialtransilvania.com/ro/2024/01/28/citeste-stirea/argomenti/local-products-1/articolo/sapunul-cheia-o-traditie-de-peste-100-de-ani-in-fabricarea-sapunului-natural.html. [Accesat: 16-aug-2025].
[11] Adevărul – „Istoria săpunului Cheia, de la marfă burgheză la produs al comunismului,” adevarul.ro, 2023. [Online]. Disponibil: https://adevarul.ro/stil-de-viata/magazin/istoria-sapunului-cheia-de-la-marfa-burgheza-la-2247423.html. [Accesat: 12-aug-2025].
[12] JurnalMM – „Săpunul Cheia, marcă românească de tradiție, inovație și arhaism,” jurnalmm.ro, 2022. [Online]. Disponibil: https://jurnalmm.ro/sapunul-cheia-marca-romaneasca-de-traditieinovatie-si-arhaismmai-bine-de-un-secol-de-productie-romaneasca-de-sapun. [Accesat: 16-aug-2025].
[13] Comisarul – „Istoria săpunului Cheia – de la marfă burgheză la produs al proletariatului,” comisarul.ro, 2024. [Online]. Disponibil: https://www.comisarul.ro/articol/istoria-sapunului-cheia-de-la-marfa-burgheza-la-pr_1456629.html. [Accesat: 16-aug-2025].
[14] Știrile ProTV – „Vreți să cuceriți femeia? Folosiți săpunul Cheia! Cum a renăscut o marcă românească,” stirileprotv.ro, 2015. [Online]. Disponibil: https://stirileprotv.ro/stiri/saptamana-romaneasca/vreti-sa-cuceriti-femeia-folositi-sapunul-cheia-cum-a-reinviat-o-marca-romaneasca-de-traditie.html. [Accesat: 16-aug-2025].
[15] Romania Sweet Romania – „Made in Romania #8: Săpunul Cheia sau cum să cucerești femeia,” romaniasweetromania.wordpress.com, 9-mar-2021. [Online]. Disponibil: https://romaniasweetromania.wordpress.com/2021/03/09/made-in-romania-8-sapunul-cheia-sau-cum-sa-cuceriti-femeia. [Accesat: 16-aug-2025].
[16] Rețete și Vedete – „Povestea săpunului Cheia,” retetesivedete.ro, 2021. [Online]. Disponibil: https://retetesivedete.ro/istorii-senzationale/povestea-sapunului-cheia.html. [Accesat: 16-aug-2025].
[17] 7Est – „Povestea săpunului Cheia, o istorie cu războaie și capitalism,” 7est.ro, 2021. [Online]. Disponibil: https://www.7est.ro/2021/03/povestea-sapunului-cheia-o-istorie-cu-razboaie-si-capitalism. [Accesat: 16-aug-2025].
[18] Puterea – „Săpunul Cheia, un vechi brand românesc a devenit o afacere de succes. Cu cât se vinde în străinătate,” puterea.ro, 2023. [Online]. Disponibil: https://www.puterea.ro/sapunul-cheia-un-vechi-brand-romanesc-a-devenit-o-afacere-de-succes-cu-cat-se-vinde-in-strainatate. [Accesat: 16-aug-2025].
- All
- Filtru galerie
Untură de Porc
Untură topită din slănină de porc Zona Albești, Jud. Constanța 2025
Săpun de untură
Aromatizat cu pelin. Decorat prin retopire cu sovârf și lavandă. Obținut la cald. 2025
Săpun decorat
De la stânga la dreapta: săpun simplu, săpun aromatizat cu zaț de cafea( efect exfoliant, practică comună anii 70′)
Etapele Săpunăritului
Etapele săpunului tradițional, readaptat. 1. Gătirea unturii cu leșie 2. Extragerea săpunului, dimineața următoare 3. Spălarea săpunului 4. Decorare cu afine și turnarea în forme
Gallery Item Name
Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit. Quidem, provident.
Gallery Item Name
Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit. Quidem, provident.
