Proiect: Împreună cu pădurea mea în benzi desenate

Pădurea în basme și legende – surse de inspirație pentru acțiuni culturale în pădure

Pădurea deține un loc aparte în basmele și legendele românilor. Arhicunoscuta zicere “Codrul e frate cu românul” relevă doar o mică parte a relației complexe a civilizației rurale cu pădurea.

Pădurea basmului fantastic româneas se constituie într-un element esențial al mitogeografiei dar se regăsește și într-o multitudine a narativelor, de povestirea în chei alegorice a ritualurilor de trecere, de descriere a unui topos inițiatic, până la joacă, la elementul ludic al civilizației rurale. (Costel Cioancă, Drumul către reușită, o (scurtă) pespectivă hermeneutică a pădurii din basmul fantastic românesc, Meridian Critic, 2014).

Din această perspectivă, se poate cu uțurință decela capacitatea basmului românesc de a inspira scenarii de bandă desenată și piese de teatru, fie într-o transcriere fidelă, fiecu obiectivul unei commedia del’arte pe scena naturală a pădurii locale.

După cum experieța proiectului a demonstrat, o asemena intervenție actvează memoria colectivă, adulți și chiar copii amintindu-și diverse povești auzite de la bătrânii satului. Legenele locale, a căror transmitere orală continuă și în prezent, pot fi astfel imortalizate în benzi desenate sau piese de teatru, sau în combinații ale acestor 2 forme de exprimare artistică.

Echipa proiectului a constatat cu plăcută surprindere în cele 3 localități participante – Boșorod, Pesac și Pietriceaua- că lumea poveștilor locale a supraviețuit civilizației moderne. Sunt însă necesare eforturi de cercetare și multiple acțiuni culturale pentru a realiza o revigorare solidă.

Cum să facem din pădure un spațiu cultural

1.       Avantajele pădurii ca spțiu cultural

Caracterul identitar, emblematic și capacitatea de a găzdui muiltiple acțiuni reprezintă principalewle avantaje ale pădurii ca spațiu cultural.

Principalele avantaje:

• Derularea sărbătorilor tradiționale ale satuluji necesită o suprafață suficientă atât pentru participanți cât și pentru turiști.
• Funalul pădurii asugură estetica spațiului, confer sărbătorilor sau manifestărilor artistice caracterul identitar.
• Locul destinat manifestării culturale poate fi adaptat numărului de participanți.
• Este asigurată o zonă educativă pentru activitîțile derulate de școlile locale, cu valențe multiple – de scenă la poligon ecologic.
•  Face posibilă cooperarea facilă a primăriei și a școlilor, precunm și implicarea  organizațiilor neguvernamentale și a societăților comerciale.
• Atrage sponsori și donator, asigură atractivitate pentru presă.

2.       Identificarea spațiilor

• Se inițiază prin slectarea a 3-4 suprafețe posbile, urmând a se selcta unda dintre ele
• Unde este posibil, se folosesc harți satelitare pentru a expora locațiile preliminare
• Se urmărește posibiltatea de acces și lipsa riscurilor, cum ar fi cele legate de proximitatea traficului, prezența animalelor sălbatice periculoase
• Este investigata prezența speciilor de plante sau animale protejate
• Trebuie să existe un luminiș, o  zonă deschisă sau o lizieră
• Se investighează prin parcurgerea pedestră a locației, precum și a traseelor de la principalele obiective locale – școală, biserică -până la zonele selectate  
• Se verifică la fața locului informațiile culese oral – pot exista distorsiuni iar situația reală să fie alta decât cea vehiculată
• Se derulează câte o acțiune pilot în cele mai promițătore spații
  • Se alege cel ma potrivit spațiu și se introduce în planul local de activități pentru amenajare – dacă este cazul – și pentru găzduirea de manifestări culturale ulterioare
  • Se discută cu autoritățile locale, cu Consiliul Județean și cu Inspectoratul școlar introducerea spațiilor identificate în planurile de aciuine

3.       Organizarea spațiilor

• Principiul de bază este cel al intervenției minimale, dar acest lucru nu înseamnă lăsarea spațiului selectat la voia întâmplării
• Orice amenajare trebuie să nu provoace daune pădurii, să nu rperezinte un risc sau o amenințare pentru specii și habitate, fie protejate prin lege, fie nu
• Se recomandă marcarea accesului, dacă estre posibil prin indicatoare cât mai aproape de specificul pădurii
• Se recomandă ca zona scenei să dispună de lumină naturală, dar să prezinte și un spațiu adiacent, ca un fel de culise naturale
• Idei de marcare: sfori de cânepă/sisal sau colorate, grămăjoare de pietre de la fața locului
• Se recomandă vizitarea periodică a spațiului ales
• Pe măsura creșterii experienței se recomandă invitarea unor actori, muzicieni, sculptori sau pictori incepători sau cu experiența pentru spectacole sau expoziții în locație

4.       Exemple de acțiuni

1. Spectacol de teatru sătesc sau cu trupe invitate, sau mixt
2. Concerte de muzica clasică – o bună idee este invitarea unor artiști din regiune
3. Concerte de muzică populară – cu deosebită grija la selectarea artiștilor și repertoriului, pentru a respecta întocmai tradiția
4. Tabere de creație cu copiii/elevii, atât de la școlile locale cât și de la alte școli din județ sau din țară
5. Cursuri în pădure – o zi de școală se poate deplasa în spațiul cultural din pădure iar orele pot fi ținute folosind  potențialul acestuia – spre pildă ore de biologie, de geografie, de educație fizica chiar de fizică
6. Proiecte culturale, de mediu, educative în colaborare cu organizații neguvernamentale
7. Expoziții de desene sau de sculptură, temporare, ale artiștilor locali
8. Spațiu de experimentare pentru forme artistice moderne
9. Lansări de carte sau întâlniri cu presa de cultură
10. Cursuri de benzi desenate în pădure, cu invitarea unor autori de bandă desenată recunoscuți și cu experiență în materie; pe post de planșete se pot folosi bucăți de carton de ambalaj gros de la diverse cutii – a se doscuta cu magazinele din localitate sau pot fi găsite în gospodării

ADEMED a elaborat un clip audio de prezentare a proiectului Impreună cu pădurea mea în benzi desenate” finanţat deAdministraţia  Fondului Cultural Roman, în 2021, pe prioritatea de Intervenţie Culturală, pentru  pentru utilizatori nevăzători sau cu deficiențe de vedere.

În data de 30 iulie 2021, ora 19.00, timp d 3 ore, a avut loc primul webinar cu tema  Experiențe și aspecte organizatorice în utilizarea pădurii ca spațiu comunitar multifunctional, din cadrul proiectului  “ Impreună cu pădurea mea în benzi desenate” finanţat de Administraţia  Fondului Cultural Roman, în 2021, pe prioritatea de Intervenţie Culturală.

Webinarul şi-a propus sa puncteze elementele de care este nevoie pentru infiinţarea unui spaţiu cultutal in pădure şi de resursele necesare pentru a asigura continuarea unei astfel de initiative.

Acestea s-au bazat pe experienţa recentă a echipei de proiect ca urmare a desfăşurării celor 3 acţiuni de  stimulare a participării comunităţii locale prin realizarea unor piese de teatru în padure şi a expoziţiei de benzi desenate în cele trei locaţii puţin expuse la cultură : Boşorod, judetul Hunedoara, Pietriceaua, Judeţul Prahova şi Pesac, judeţul Timiş.

Cum s-a născut satul Pesac din nisip, în interpretarea localnicilor

În perioada 28-iunie -1 iulie 2021 ADEMED a derulat cea de-a treia activitate de revitalizare a pădurii ca spațiu cultural în satul Pesac din comuna cu acelaşi nume, județul Timiş.

Elevii de la Şcoala gimanzială Matei Berindei din localitate, împreună cu cadrele didactice şi cu sătenii, şi-au reamintit legendele şi basmele regiunii, culese de ADEMED, şi le-au integrat  în povestea Pesac din nisip. Sub indrumarea lui Mihai Grajdeanu, profesor de benzi desenate şi autor renumit de astfel de lucrări, copii au dat o viaţă vibrantă poveştii cu personajele create de ei în bandă desenată.

Comunitatea locală din Pesac a primit cu entuiziasm transformarea  poveştii din banda desenată într-o piesă de teatru jucată de ei pe scena pădurii. Profesorul de actorie, Paul Cosma Cimpoieru le-a fost regizor şi îndrumător. Au participat numeroşi săteni, chiar şi profesoara de limba română a jucat în piesa de teatru.

Regele Şarpe şi fiica lui, Cocoşul Năzdrăvan şi Albinele au redat pe scena pădurii ‘naşterea’ localităţii Pesac, spre încântarea spectatorilor din sat. Copiii şi-au  creat un fundal sonor original, interpretat cu voioşie de ei la acordeon. În efervescenţa spectacolului, au compus şi interpretat imnului Pesacului, în faţa expoziţiei cu lucrările lor, combinate inovativ sub forma unei reţele de funii şi desene.

Povestea Brebului

În perioada 21-25 iunie 2021 a avut loc cea de-a doua activitate de revitalizare a pădurii ca spațiu cultural în satul Pietriceaua din comuna Brebu, județul Prahova.

Echipa ADEMED le-a povestit elevilor şi cadrelor didactice de la şcoala din sat şi celor interesaţi legenda numelui locului, anume povestea Brebului. Apoi aceştia au creat personaje de benzi desenate si replici, sub îndrumarea artistului Mihai Grăjdeanu, autor de benzi desenate şi romane grafice.

Comunitatea locală a fost extrem de receptiva şi a însoţit echipa proiectului pe mulţi kilometri prin sat şi împrejurimi pentru a identifica un loc pentru pregătire şi o pădure prietenoasă pentru spectacolul de teatru.

Pentru ca în zonă fuseseră ploi torenţiale care au inundaseră şcoala preum şi multe alte locaţii publice, mulţi şi-au  ofere sprijinul. În final, preotul din localitate a deschis biserica pentru servi drept loc de povestiri şi elaborat benzi desenate. Aceasta a fost  un cadru excelent pentru imaginaţie şi a dovedit că se poate crea o poveste oriunde, trebuie doar să îţi doreşti acest lucru.

Sub îndrumarea  lui Paul Cosma Cimpoieru, actor şi regizor, copii şi adulţi au elaborat textul unei piese de teatru pe baza poveştii spuse în banda desenată. Aceasta a fost jucată în pădure, spre încântarea colegilor, bunicilor, matuşilor, vecinilor şi părinţilor.

Împreună cu cadrele didactice şi cu comunitatea locala, echipa proiectului a organizat o expoziţie în pădure cu lucrările de bandă desenată.

Am început revitalizarea pădurii ca spaţiu cultural cu satul Boşorod din comuna cu acelaşi nume!

În perioada 16-21 mai 2021 a avut loc prima activitate de revitalizare a pădurii ca spațiu cultural în satul Boșorod din comuna Boşorod, județul Hunedoara.

Echipa proiectului a explorat pădura împreună cu localnicii. A fost aleasă cea mai prietenoasă zonă faţă de manifestările artistice. Căutarea a prilejuit şi o discuţie interesantă despre poveştile şi legendele locului şi despre importanţa pădurii în viaţa satului în trecut. Revitalizarea a debutat cu realizarea de către elevii din localitate a unor  benzi desenate ilustrative pentru poveştile pădurii, sub îndrumarea artistului Mihai Grăjdeanu, autor renumit de benzi desenate şi romane grafice.

Cu participarea activă a elevilor, cadrelor didactice de la Scoala Gimnazială Boșorod, a părinților și a cetățenilor interesaţi, a fost conceput şi repetat apoi un spectacol de teatru, aşa cum a fost descris în benzile desenate.  Reprezentaţia a fost îndrumată de Paul Cosma Cimpoieru, regizor şi actor cu experienţă.

Legenda locală expusă prin benzi desenate de cei mici s-a transformat astfel într-o piesă de teatru  jucată pe scena pădurii,  în regia, scenografia și interpretarea localnicilor, sub îndrumarea unui actor-regizor și a unor autori de bandă desenată.

 Scenariul în benzi desenate şi obiectele de scenografie au fost expuse într-o originală expoziție în pădure, spre încântarea localnicilor