Biodiversitatea noastra, hrana noastra, sanatatea noastra
Pentru omul obisnuit, locuind intr-o aglomerare urbana, lumea vie este putin diversa, restransa la cele citeva mamifere, pasari, insecte si plante cu care vine mai des in contact: ciini, pisici, soareci, porumbei, ciori, pescarusi, pestii din hala de peste sau din acvariu, muste, tantari, arborii stradali, florile florareselor, cateva specii in ghiveci. Excursiile la mare sau la munte ii largesc putin orizontul, insuficient insa pentru a realiza adevarata diversitate a naturii. Ceva mai mult ii ofera muzeele de stiintele naturii si unele programe TV.
Pentru omul din mediul rural, lumea vie este mult mai diversa, organismele amintite mai sus fiind bogat completate cu mamifere si pasari de curte, plante medicinale, ciuperci si alte fructe de padure, copacii, arbustii si ierburile padurii, buruinile din culturile agricole, pasarile migratoare, multe insecte, pesti din rauri si balti, broaste, serpi, soparle. Dar si aceasta perceptie este palida fata de bogatia speciilor din natura.
Din cele cateva milioane de specii existente, omenirea foloseste doar un procent nesemnificativ. Astfel, din cele 5000 de specii de plante comestibile sunt folosite pe scara larga doar vreo 20 specii. Companiile farmaceutice investigheaza grupe diverse de insecte si fungi pentru descoperirea de noi substante utile.
Mentinerea diversitatii biologice este poate cea mai importanta sarcina pe care societatea umana o are de indeplinit in domeniul protectiei mediului. Pierderile de specii si de ecosisteme sunt, de cele mai multe ori, ireversibile iar inlocuirea acestora nu inseamna si refacerea functiilor ecologice caracteristice. Specia umana a reusit, in cursul miilor de ani de progres tehnologic, sa inlature multi competitori care-i amenintau accesul la resursele biologice: specii salbatice eliminate prin combatere, diminuarea marimii unor populatii considerate daunatoare, distrugerea habitatelor naturale, inlocuirea speciilor salbatice cu soiuri si rase domestice. Pierderile de biodiversitate au inceput a fi resimtite nu doar in planul taxonomic dar mai ales in plan ecologic si economic si din pacate, importanta unor specii a fost constientizata abia dupa disparitia lor. De pilda, reducerea sau chiar disparitia populatiilor de ierbivore mari din ecosistemele de tip pajiste a deteriorat profund structura acestor ecosisteme si le-a redus valoarea economica. Este cazul populatiilor de bizoni nord-americani (Bison bison) care, de la un nivel de citeva milioane de exemplare au ajuns la doar cateva zeci de mii (dar ca urmare a unor masuri de repopulare), trecand printr-o faza in care disparitia era aproape iminenta (sub 100 exemplare). Astazi, crescatorii de vite considera bizonii ramasi in fragmente de habitat ca fiind competitori pentru animalele lor (Bos taurus) insa cercetarile au aratat ca mai degraba iepurii consuma in cantitati insemnate ierburile preferate de vite.
Conditia esentiala pentru reusita actiunilor de conservare este CUNOAsTEREA sI iNtELEGEREA BIODIVERSITatII. Suntem inconjurati de biodiversitate, suntem (ca specie) o componenta a biodiversitatii si prin tot ceea ce facem influentam si modificam biodiversitatea. Fiind o specie care constientizeaza rezultatul propriilor actiuni este de asteptat sa fim mai precauti in ceea ce priveste exploatarea resurselor biologice. Dar, pentru a avea o atitudine mai precauta si preventiva ar trebui sa intelegem cum functioneaza patura vie a planetei, biosfera. Biosfera nu este o simpla multime de specii/indivizi, biosfera este un sistem teribil de complicat, o retea enorma de relatii intre indivizii aceleiasi specii, intre specii si intre specii si componentele abiotice ale planetei – atmosfera, hidrosfera, litosfera. Toate sunt legate de toate, aceasta este o afirmatie cu valoare de paradigma, prima lege a ecologiei, expusa de Barry Commoner cu ceva vreme in urma (”Cercul care se inchide”, Edit. Politica, colectia Idei contemporane, 1980).
Ce intelegem prin BIODIVERSITATE? Biodiversitatea reprezinta diversitatea speciilor, incluzand diversitatea populatiilor si indivizilor care alcatuiesc speciile, diversitatea ecosistemelor si diversitatea etno-culturala (diversitatea modurilor in care populatia umana utilizeaza resursele biologice).
Ce intelegem prin BIOSFERa? Biosfera este ”invelisul” viu al planetei, un sistem complex de indivizi, populatii, specii cu toate relatiile dintre acestea, functionand ca un tot unitar si controland clima planetei.
Doar omul informat si educat isi poate dezvolta o atitudine de respect fata de biosfera. Necunoasterea duce la exagerarea increderii in capacitatea de a controla natura (si oare chiar o controlam?) si la respingerea scenariilor considerate alarmiste privind degradarea biosferei.
Cum ne putem informa astazi in privinta biodiversitatii? Este suficienta cautarea pe Internet? Gasim multe informatii daca stim ce sa cautam dar pentru asta ne trebuie o minima indrumare si cunoasterea institutiilor si structurilor care se ocupa de biodiversitate. Sa exemplificam: la nivel mondial exista o conventie, semnata de foarte multe state, privind biodiversitatea (Conventia pentru diversitate biologica). Cautati cu google Convention for Biological Diversity si veti gasi nenumarate documente, e adevarat, in engleza sau alte limbi de circulatie internationala. Site-ul www.cbd este foarte bogat asa ca va trebui sa aveti rabdare si sa accesati link-urile oferite. Dar sa restrangem cautarea la Europa: accesam site-ul Agentiei Europene pentru Mediu (European Environment Agency) www.eea.europa.eu. Dam click pe biodiversity si vom gasi ultimul raport de sinteza privind starea biodiversitatii in Europa. De asemenea, este recomandat site-ul Comisiei Europene (www.europa.eu ) – environment – biodiversity.
Dar pentru Romania? Vom accesa site-uri ale institutiilor care au responsabilitati in domeniul mediului: Ministerul Mediului, Ministerul Apelor si Padurilor, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate.
si pentru ca este important sa nu uitam cartile, va oferim o lista care va poate ajuta sa va informati in privinta biodiversitatii:
Bacescu M. 1946 Pestii, asa cum ii vede taranul pescar roman. Inst. Cercetari Piscicole al Romaniei, Monographia, Imprimeria Nationala, Bucuresti, 218 pp
Bacescu M. 1961 Pasarile in nomenclatura si viata poprului roman. Edit. Acad. RSR, Bucuresti, 441 pp
Baltaretu A. 1987 Fructele pamantului. Edit. Albatros, Bucuresti, 228 pp
Banarescu P. 1973 Principiile si metodele zoologiei sistematice. Edit. Acad. RSR, Bucuresti, 219 pp
Balbaie Ionela, Nicolescu Gabriela 1986 Insecte vectoare si generatoare de disconfort. Edit. Medicala, Bucuresti, 346 pp
Cazacu O. 1973 Pe urmele domesticirii animalelor. Edit. stiintifica, Bucuresti, 270 pp
Capuse I. 1971 Fluturii-petale zburatoare. Edit. stiintifica, Bucuresti, 230 pp
Chiriac Elena 1975 Parazitologie generala. Edit. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 295 pp
Constantinescu C., Agopian A. 1967 Plante medicinale din flora spontana. Edit. Centrocoop, Bucuresti, 203 pp
Dawkins R. 1995 Un rau pornit din Eden. Edit. Humanitas, Bucuresti, 191 pp
Decu V., Ginet R. 1971 Lumea subterana. Edit. stiintifica, Bucuresti, 277 pp
Diaconescu V. 1970 Plante decorative. Edit. stiinsifica, Bucuresti, 202 pp
Diamond J. 2010 Virusi, arme si otel. Soarta societatilor umane. Edit. ALLFA, Bucuresti
Dragulescu C. 1992 Plante medicinal-alimentare din flora spontana. Edit. Ceres, Bucuresti, 97 pp
Dragulescu C. 1996 Vademecum ecologic. Oameni si flori. Edit. Ceres, Bucuresti, 104 pp
Eliade Eugenia, Toma N. 1977. Ciuperci. Mic atlas. Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 360 pp
Holt V.M., Mound L. 1994 Why not eat insects? British Museum (Natural History), 99 pp
Ionescu A. 1972 Lumea algelor. Edit. stiintifica, Bucuresti, 180 pp
Manoleli D. Nalbant T. 1976 Viata in Marea Neagra. Edit. stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 270 pp
Mohan G. 2004 Briofite din Romania. Edit. Victor B Victor, Bucuresti, 96 pp
Moruzi C., Toma N. 1971. Licheni. Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 221 pp
Nania I. 1991 Vanatul pe teritoriul Romaniei. Edit. Sport-Turism, Bucuresti, 341 pp
Nitzulescu V., Gherman I. 1990 Entomologie medicala. Edit. Acad. Rom., Bucuresti, 176 pp
Popescu A.N. 1985 Zoocalomnii. Edit. Albatros, Bucuresti, 300 pp
Sarbu I., stefan N., Oprea A. 2013 Plantele vasculare din Romania. Determinator ilustrat de teren. Edit Victor B Victor, Bucuresti, 1320 pp
Skolka M., Gomoiu M.T. 2004 Specii invazive in Marea Neagra. Ovidius University Press, 185 pp
Stravoiu N.A., Stravoiu N.N., Manoiu I., Bratu L. 1976 Cainii de vanatoare. Edit. Ceres, Bucuresti, 348 pp
Talpeanu M. 1969 Cuiburi si oua. Edit. stiintifica, Bucuresti, 156 pp
Tufescu M. 1974 Animale cu cochilii, tuburi si casute. Edit. stiintifica, Bucuresti, 207 pp
Vacaru-Opris I. (coord.) Tratat de avicultura, vol. I, Edit. Ceres, Bucuresti, 526 pp
Wilson E.O. (edit.) 1988 Biodiversity. National Academic Press, Washington DC, 519 pp
Wilson E.O. 2013 Cucerirea sociala a Pamantului. Edit. Humanitas, Bucuresti
